www.borsec-turism.ro

Cheile Bicazului
Cheile Bicazului, chei in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre Transilvania si Moldova, are lungimea de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag prin frumusetea lor numerosi turisti. Sunt strabatute de o sosea serpentina. Aflate doar la 3 km de statiune, acestea ofera privelisti de o rara frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului, dand impresia unor adevarate ziduri de cetate medievala; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stancos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al carui virf este tinta alpinistilor incercati; masivele stancoase "Piatra Pintestilor" (847 m) si "Piatra Arsitei" (835 m).

Lacul Rosu
Lacul Rosu (Ghilcos) lac de baraj natural se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca, 26 km de orasul Gheorgheni din judetul Harghita, pe Drumul national 12/C, in statiunea cu acelasi nume. Este in forma de "L", adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m. Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a intamplat ca in urma poilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural. Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflecatat in oglinda lacului.

LACUL BICAZ (Izvorul Muntelui)
Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut şi sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume. Din el se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare

Manastirea Secu
La aproximativ 22 km de oraşul Târgu Neamţ, pe valea pârâului Secu (DC 160), ce se deschide în stânga şoselei care duce spre Pipirig şi Poiana Largului peste Muntele Petru Vodă, se păstrează o altă nestemată încrustată pentru veşnicie în diadema vestitelor focare de credinţă şi spiritualitate românească ale judeţului Neamţ: Mănăstirea Secu. Aşezată într-o fermecătoare poiană ce se întinde la poalele Muntelui Vasan, protejată din toate părţile de înălţimi împădurite, Mănăstirea Secu are aspectul unei impresionante fortăreţe, fiind înconjurată de ziduri impunătoare ce se îmbină la colţurile incintei cu puternice turnuri de apărare. DETALII: www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Secu.htm

Manastirea Agapia
Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate monumente din această parte a ţării, căutat de un mare număr de vizitatori dornici să vadă o străveche vatră de credinţă şi cultură, dar şi un nepreţuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de a dezvălui specificul şi originalitatea spiritualităţii româneşti. DETALII: www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Agapia.htm

Manastirea Varatec
La 12 km de Târgu Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ. DETALII: www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Varatec.htm

Manastirea Sihastria
Răpusă de vreme şi de incursiunile cetelor de tătari de la începutul secolului al XVIII-lea, această biserică se ruinează în jurul anului 1730, ceea ce determină pe un alt episcop Ghedeon să ridice un nou lăcaş cu hramul "Naşterea Maicii Domnului". Lucrările au început, după cât se pare, în anul 1730, când acest Ghedeon era episcop de Huşi, terminându-se în 1734, când ctitorul a trecut în scaunul episcopal de la Roman. În 1741, la 28 septembrie, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domnească ce stabileşte - la cererea ctitorului - o serie de privilegii şi scutiri ... pentru Sihăstria ce iaste în munte, la poiana lui Atanasie, care sihăstrie iaste făcută de Ghedeon Episcopul Romanului, unde sunt câţiva călugăraşi... DETALII: www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Sihastria.htm

Manastirea Neamt
După ce lăsăm în urmă ultimele case din Vânători şi străbatem "Braniştea" în care au crescut în egală măsură copaci şi legende, abandonăm şoseaua principală îndreptându-ne spre rezervaţia "Dragoş Vodă" (DJ 155 C) şi mai departe, către Mănăstirea Neamţ, cea mai veche şi cea mai importantă aşezare monastică a Moldovei. DETALII: www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Neamt.htm

MANASTIREA SF. ILIE DIN TOPLITA
Mănăstirea şi biserica Sf. Ilie este un monument foarte important care iniţial a fost construit de Ujica (Pop) Gheorghe împreună cu fii săi Ion şi Ştefan în localitatea Stânceni între anii 1845-1847 care ulterior a fost mutat de mitropolitul Miron Cristea în oraşul Topliţa în jurul anului 1910. Biserica astfel mutată a fost dezvoltată între anii 1924-1928, s-a mai construit o mănăstire şi o clopotniţă. Icoanele de aici datează din 1928 şi au fost pictate de D. Belizarie şi Gh. Rusu. În clădirea de la intrare s-a înfiinţat un muzeu.

STATIUNEA DURAU
Situata la o altitudine de 780-800 m în faimosul masiv Ceahlau - renumit pentru legendele sale si traditiile magice - statiunea se afla într-o regiune montana frecventata din secolul al XVIII-lea. La Durau se afla o mica biserica pictata de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Vizitând împrejurimile, turistii pot admira cascada Duruitoarea, cu un impresionant jet de apa si zgomot asurzitor (de unde îsi trage si numele), cabanele Fântânelele, Dochia si Izvorul Muntelui. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fără praf şi particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cură. Staţiunea este recomandată pentru odihnă şi tratament al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei, pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de a efectua excursii în munţii înconjurători (Ocolaşu Mare - 1907 m şi Toaca - 1904 m, ambele vârfuri făcând parte din Munţii Ceahlău, cascada Duruitoarea, rezervaţia naturală Ceahlău) şi de a practica sporturile de iarna (pârtie de schi, cu diferite grade de dificultate, patinoar artificial)